Brainstormingul este o metodă pe care echipele o folosesc pentru a genera idei menite să rezolve probleme clar definite prin mijloace precum întrebările „Cum am putea noi să facem…”. Ei produc o gamă largă de idei și creează legături între acestea pentru a găsi potențiale soluții.
Cum se folosește metoda brainstorming?
Brainstormingul face parte din gândirea de design (design thinking). Se folosește în faza de ideație. Este extrem de popular pentru echipele de design, deoarece acestea se pot extinde în toate direcțiile
Prin brainstorming, se pot adopta un număr mare de abordări – cu cât mai multe, cu atât mai bine – în loc să exploreze doar mijloacele convenționale și să înfrunte obstacolele asociate.
Atunci când echipele lucrează într-o atmosferă lipsită de judecată pentru a găsi dimensiunile reale ale unei probleme, este mai probabil să producă răspunsuri brute pe care le vor perfecționa în soluții posibile mai târziu.
Toată lumea dintr-o echipă de proiectare ar trebui să aibă o definiție clară a problemei țintă și se adună pentru o sesiune de brainstorming.
Brainstorming-urile au de obicei trei pași: captarea ideilor, discuții și critici și selecție. Următoarele strategii te vor ajuta pe tine și echipa ta prin toate cele trei etape.
Metode de brainstorming
1. Brainwriting
Este o metodă de brainstorming non-verbal, toată lumea scrie trei idei care se referă la subiectul brainstorming-ului. Apoi toată lumea își transmite ideile persoanei din dreapta, care le va construi pe idei, adăugând puncte sau strategii creative până când o vor face toți din jurul mesei apoi grupul le discută și decide care idei sunt cele mai bune.
2. Ideație rapidă
Toată lumea notează cât mai multe idei posibil într-un anumit interval de timp înainte ca orice idei să fie discutate, criticate sau concretizate.
Acest exercițiu de brainstorming poate fi util pentru a evita scenariul prea obișnuit când o idee este doborâtă înainte de a avea timp să crească, să se transforme și să se dezvolte. Permițând tuturor să-și capteze ideile înainte de a începe critica, ideea rapidă evită eliminarea inevitabil și prematură a ideilor.
3. Asaltul de figuri
Grupul alege o figură cunoscută care nu se află în cameră – ar putea fi un șef, un personaj fictiv sau o persoană publică binecunoscută – și discută cum acea persoană ar aborda problema sau s-ar gândi la idee. De exemplu, ai putea întreba: ”Cum ar aborda X această problemă?”. A te pune în locul altcuiva te poate ajuta pe tine și echipa ta să abordezi problema într-un mod diferit.
4. Metoda imaginii eidetice
Această metodă bazată pe vizualizare folosește imagini vii stocate în mintea noastră din toate experiențele noastre de viață. Începe cu stabilirea intenției: cere grupului să închidă ochii și să stabilească clar o intenție pentru ceea ce va crea. Fiecare persoană din grup își stabilește intenția în minte că va veni cu un nou design.
După ce aceste intenții sunt stabilite, îi vei avea pe toți să închidă din nou ochii și să scoată prima imagine eidetică: designul actual. Odată ce toată lumea din grup are acea imagine în minte, pot începe cu toții să construiască pe acel design.
După ce toată lumea a ajuns la o imagine a designului ideal în mintea lor, vei cere aleatoriu unui membru al echipei să împărtășească exact cum arată versiunea lor îmbunătățită. Odată ce au împărtășit, înregistrează ideea. În cele din urmă, poți ajunge la sute de idei concrete noi, de la culoare la caracteristici până la dimensiune.
Această metodă funcționează cel mai bine atunci când scopul nu este de a reinventa roata, ci mai degrabă de a o îmbunătăți.
5. Brainstorming online (sau brain netting)
Pentru această tehnică de brainstorming de grup, tot ce ai nevoie este o locație centrală pentru ca membrii echipei să-și noteze ideile. Dacă toți angajații se află în același fus orar, poți găzdui brainstorming-uri în timp real pentru a dezvolta idei împreună. Dacă echipa este distribuită, poți crea un document Google funcțional, care le permite membrilor echipei să-și noteze ideile ori de câte ori vine inspirația, permițând programe încărcate și diferențe de timp.
După ce toată lumea își notează ideile, este important să urmărească pentru a decide ce idei să urmeze, așa că această tehnică este cel mai bine utilizată pentru captarea ideilor, cu întâlniri separate pentru critică, planificare și execuţie.
6. Brainstorming de tip round-robin
Într-un brainstorming, fiecare membru al întâlnirii participă, contribuind cu o idee la brainstorming. Prima regulă este că grupul trebuie să ocolească întreaga cameră cel puțin o dată înainte ca cineva să poată contribui cu o a doua idee sau să critice, să detalieze sau să discute oricare dintre idei. A doua regulă este că nimeni nu poate spune: „Ideea mea a fost deja spusă”. Poți să te întorci la acea persoană la sfârșit, când are mai mult timp să se gândească. De asemenea, este o idee bună să acordați timp echipei să pregătească idei înainte de întâlnirea de brainstorming.
7. Tehnica scării
Pentru a folosi tehnica scării, un facilitator introduce mai întâi subiectul brainstorming-ului și apoi toți părăsesc camera, cu excepția a două persoane. Cei doi fac brainstorming împreună timp de câteva minute înainte ca o a treia persoană să vină înapoi în cameră. Cea de-a treia persoană împărtășește câteva dintre ideile lui, înainte de a discuta ideile pe care le-au discutat primii doi. Indivizii se întorc în sală unul câte unul, împărtășindu-și ideile înainte de a afla despre celelalte idei care au fost discutate.
8. Hartă mentală
Uneori, prima idee împărtășită cu grupul nu este ideea corectă, dar declanșează trei idei mai bune – de aici intervine maparea minții. În această tehnică, grupul începe cu o idee și apoi trasează linii care conectează ideile secundare de primul. Harta mentală este o modalitate vizuală de abordare a brainstormurilor și poate fi utilă pentru cei care gândesc vizual.
9. Starbursting
Starbursting este o tehnică de brainstorming de etapă ulterioară care poate fi implementată atunci când un grup a selectat deja o idee pe care să o elaboreze și să o execute.
Într-o sesiune de brainstorming, echipa va începe cu o idee sau o provocare în centru și apoi va crea o stea cu șase puncte în jurul acesteia. Fiecare punct reprezintă o întrebare: cine, ce, când, unde, de ce și cum. De exemplu, cine vizează acest produs? Când ar fi un moment bun să-l lansăm? Care este motivația noastră pentru crearea acestui produs?
10. Schimbarea decorului
Mutările de brainstorming în exterior într-un loc de prânz obișnuit sau chiar la un etaj diferit din clădire poate ajuta să curgă idei noi. Spațiul fizic joacă un rol important în modul în care angajații lucrează, gândesc și simt. Când o echipă face brainstorming în mod constant împreună în aceeași cameră, cu același grup de oameni, brainstormurile se pot simți repetitive și lipsite de inspirație. Schimbarea decorului oferită de un spațiu nou-nouț, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, poate ajuta oamenii să gândească diferit și să elaboreze idei noi.