Afazia este termenul medical utilizat pentru dificultățile de vorbire care apar în urma unor leziuni suferite la nivelul creierului și care afectează acele zone în care sunt situați centrii vorbirii. Deci, afazia este o tulburare de limbaj în urma căreia apar dificultăți de exprimare și înțelegere a cuvintelor, atât vorbite cât și scrise.

Apare de cele mai multe ori la persoanele în vârstă, în urma deteriorării ariilor cerebrale responsabile cu vorbirea, dar și în urma unor evenimente traumatice care au cauzat leziuni în acele zone. Deși nu afectează inteligența, produce mari dificultăți de comunicare, persoana își exprimă gândurile cu greu și nu îi poate înțelege pe ceilalți.

Simptomele variază în funcție de zona creierului care a fost afectată, dar și de severitatea leziunii. Efectele asupra comunicării expresive sunt folosirea unor propoziții scurte sau fără sens, pronunțarea greșită a cuvintelor sau ordonarea haotică a acestora într-o propoziție. În comunicărea receptivă, pacienții pot înțelege greu alte persoane, în special dacă vorbesc prea repede, sau percep cu dificultate sensurile figurate ale cuvintelor. Deasemenea, pot apărea și probleme cu scrisul, cititul sau utilizarea numerelor.

Afazia este de mai multe tipuri:

-       Afazia expresivă (afazia Broca), apare atunci când aria frontală stângă a creierului suferă leziuni sau deteriorare. Persoană are dificultăți în a se exprima, a pronunța cuvinte și a se face înțeleasă. Poate avea și dificultăți de scriere, dar este capabil să înțeleagă ceea ce spun ceilalți și poate citi fără probleme. Este deseori însoțit de o ușoară paralizie în partea dreaptă a corpului. Pacientul este conștient de faptul că se face înțeles cu greu, așa că pot apărea sentimente de frustrare.

-       Afazia receptivă (afazia Wernicke), este determinată de leziunile centrilor vorbirii din zona temporală a creierului și poate fi asociată și cu o obstrucție a câmpului vizual din partea afectată. Pacientul are probleme în a-i înțelege pe ceilalți și de a percepe sensul cuvintelor. Are dificultăți de comunicare, folosind propoziții lungi, fără sens, și utilizând greșit diverse cuvinte. Este afectată și capacitatea de a citi și scrie. De cele mai multe ori, persoana nu realizează că cei din jur nu pot înțelege ceea ce spune.

-       Afazia anomică sau amnezică, cea mai ușoară formă de afazie. Persoana are dificultăți de scriere și de găsire a cuvintelor potrivite pentru a denumi diferite obiecte, poate realiza propoziții corecte din punct de vedere gramatical, dar poate avea probleme cu pronunția. Acest tip de afazie poate fi asociat cu o ușoară paralizie sau slăbiciune a mușchilor feței, în special a celor folosiți la înghițire sau la producerea anumitor sunete și este însoțită și de tulburări de deglutiție.

-       Afazia globală, cea mai gravă formă și apare în urma unor leziuni cerebrale majore, sunt afectate toate aspectele ce țin de limbaj. Pacientul va avea dificultăți majore în a vorbi, citi, scrie sau înțelege ceea ce i se spune.

Afazia este o afecțiune cu care se pot confrunta mulți vârstnici în urma unui accident vascular cerebral, a unor tumori cerebrale care obstrucționează centrii limbajului, o infecție a creierului, a unei boli degenerative, precum Alzheimer sau Parkinson sau că urmare a unei leziuni cauzate de un traumatism.

În momentul în care un pacient sau aparținătorii observă că se confruntă cu dificultăți de vorbire și înțelegere a cuvintelor, este necesar să se prezinte la medic. În primă fază, medicul vă realiza o serie de investigații neurologice de bază care au rolul de a evalua abilitățile de comunicare a pacientului. Apoi medicul vă recomanda și investigații imagistice precum tomografia computerizată sau RMN. Cu ajutorul lor, se vor putea identifica toate leziunile de la nivelul creierului și se vă putea decide cât de grave sunt acestea.

Odată stabilit diagnosticul, pacientul poate începe un tratament specializat prin care să își îmbunătățească vorbirea, înțelegerea și capacitățile de comunicare. Cu cât acest tratament vă începe mai devreme, cu atât șansele de recuperare vor fi mai mari. Prin terapie regulată și asistență constantă, aceștia își pot îmbunătăți vizibil capacitatea de comunicare și își pot crește șansele de recuperare.

Logopedia este o terapie prin care o persoană își poate îmbunătăți modul de exprimare, abilitățile de înțelegere, dar poate învăța și cum să comunice mai bine non-verbal. O ședință de logopedie constă într-o serie de teste și discuții în care o persoană este stimulată din punct de vedere verbal. Astfel, își vă putea recăpăta capacitatea de a comunica mai bine sau va învăța moduri noi de a se descurca, pentru a compensa pierderile suferite.

Deoarece această boală poate avea un puternic impact emoțional, se recomandă și psihoterapia sau terapia de grup. Discuțiile cu un psiholog ajută persoana să facă față mai bine șocului. Dacă pacientul se simte mai bine din punct de vedere psihic, se pot vedea ameliorări și la nivel fizic. Terapia de grup este o metodă incredibil de eficientă. În aceste sesiuni, mai multe persoane cu aceeași problemă exersează împreună și se ajută reciproc să comunice și să înțeleagă mai bine. De asemenea, aceste ședințe oferă suport emoțional, deoarece pacientul nu va mai simți că este singurul cu astfel de dificultăți.