Agorafobia este o tulburare de anxietate caracterizată prin teama excesivă și evitarea situațiilor sau locurilor în care ar putea fi dificil sau jenant să obțină ajutor în caz de o criză de panică sau de alte simptome de anxietate. Aceasta poate include evitarea străzilor aglomerate, călătoria în transportul public, sau achitarea cheltuielilor în magazine mari sau în alte locuri publice.

Cauzele exacte ale agorafobiei sunt necunoscute, dar se crede că poate fi cauzată de o combinație de factori, inclusiv predispoziție genetică, traume psihologice, și anumite evenimente sau experiențe stresante.

Simptomele agorafobiei pot include anxietate excesivă sau panică în legătură cu o situație sau un loc specific, evitarea acestor situații sau locuri, și dependenta de alte persoane pentru a evita aceste situații. Persoanele cu agorafobie pot, de asemenea, experimenta simptome fizice cum ar fi transpirație, palpitatii sau dificultăți de respirație în aceste situații.

Diagnosticul de agorafobie se bazează pe simptomele descrise de pacient și evaluarea comportamentului acestuia și a istoricului medical. Medicul poate recomanda teste de imagistică sau alte investigații pentru a exclude alte probleme medicale care pot cauza simptome similare.

Tratamentul pentru agorafobie include terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și medicamente antidepresive sau anxiolitice. TCC se concentrează pe schimbarea modului în care o persoană gândește despre situațiile sau locurile care cauzează anxietate și învață tehnici de management al anxietății.

Medicamentele, cum ar fi antidepresivele sau anxioliticele, pot ajuta la reducerea simptomelor de anxietate și pot face mai ușor pentru pacient să participe la terapie.

Este important să se înțeleagă că agorafobia este o tulburare tratabilă și cu tratament adecvat, simptomele pot fi gestionate