Scorul ADL este un indicator esențial utilizat în evaluarea gradului de handicap, autonomie funcțională și nevoia de îngrijire a unei persoane. ADL provine din termenul Activități de Viață Independentă și se referă la capacitatea unei persoane de a se descurca singură în activitățile zilnice de bază.

Evaluarea scorului ADL este frecvent utilizată în contexte medicale, psihologice și sociale, inclusiv în stabilirea gradului de handicap sau în recomandarea unor servicii de suport.

Ce sunt ADL – Activități de Viață Independentă

ADL (Activități de Viață Independentă) reprezintă acele activități fundamentale necesare pentru menținerea sănătății și a funcționării zilnice. Acestea includ:

• alimentarea (mâncatul)
• igiena personală
• îmbrăcatul și dezbrăcatul
• mobilizarea și deplasarea
• folosirea toaletei
• administrarea corectă a medicamentelor

Dificultățile în realizarea acestor activități pot indica un nivel crescut de dependență și pot contribui la stabilirea unui grad de handicap.

Ce este scorul ADL și ce indică acesta

Scorul ADL reflectă gradul de independență al unei persoane în realizarea activităților zilnice. Acesta este exprimat sub forma unui punctaj obținut în urma unei evaluări standardizate.

• Scor ADL mare – persoana este autonomă și se poate îngriji singură
• Scor ADL scăzut – persoana necesită ajutor parțial sau total

În contextul evaluării de handicap, un scor ADL scăzut poate susține necesitatea unor măsuri de protecție, îngrijire sau sprijin instituțional.

Instrumente utilizate pentru evaluarea scorului ADL

Există mai multe instrumente recunoscute pentru evaluarea ADL, dintre care cele mai utilizate sunt:

• Barthel Index – evaluează independența în activitățile de bază
• FIM (Functional Independence Measure) – măsoară atât aspectele fizice, cât și cognitive

Aceste instrumente sunt utilizate de specialiști pentru a obține un scor final care reflectă nivelul real de autonomie al persoanei evaluate.

Scor ADL și handicap – de ce este importantă evaluarea

Scorul ADL în evaluarea handicapului este important pentru:

• stabilirea gradului de autonomie
• determinarea nevoii de îngrijire la domiciliu
• recomandarea internării într-un centru de îngrijire
• eligibilitatea pentru beneficii sociale sau medicale

Evaluarea ADL nu este un proces permanent. Aceasta trebuie revizuită periodic, deoarece starea fizică și psihologică a unei persoane se poate modifica în timp.

Rolul evaluării psihologice în scorul ADL

În anumite situații, evaluarea scorului ADL poate face parte dintr-o evaluare psihologică complexă, mai ales atunci când sunt analizate capacitățile cognitive, adaptative și comportamentale ale unei persoane.

În acest context, evaluarea este realizată de un psiholog autorizat, conform cerințelor legale, iar rezultatul poate fi utilizat pentru obținerea unor avize psihologice necesare în relația cu instituțiile statului.

Pentru informații detaliate despre evaluările psihologice reglementate și avizele disponibile, poți consulta pagina dedicată de aici:

Avize psihologice – Cabinet Psihologic Simionescu Roxana

Concluzie

Scorul ADL este un instrument esențial în evaluarea autonomiei și a gradului de handicap. Prin analiza activităților de viață independentă, specialiștii pot lua decizii corecte privind îngrijirea, sprijinul și serviciile necesare unei persoane.

O evaluare realizată corect, de către profesioniști autorizați, asigură respectarea criteriilor legale și o apreciere realistă a nevoilor individuale.

Evaluarea complexă a persoanelor cu handicap: criterii, teste și încadrare

Evaluarea complexă a persoanelor cu handicap este reglementată legal prin

Ordinul 762/2007

pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește
încadrarea în grad de handicap, cu modificările ulterioare (vezi și

Ordinul nr. 692/2013
).

În practică, legislația stabilește grade de handicap și criterii în funcție de tipul afectării funcționale.
Mai jos ai o sinteză clară a principalelor categorii utilizate în evaluare.

Criterii generale: tipuri de afectare luate în calcul

• Afectarea funcțiilor mentale – de exemplu: retard mental, tulburare din spectrul autist, demență senilă, demență în boala Alzheimer, boala Pick,
  tulburări de personalitate (paranoidă, schizoidă, antisocială, instabil-emoțională de tip impulsiv / borderline),
  psihoze majore (tulburare schizoafectivă, psihoze afective – depresie majoră cronică, tulburare afectivă bipolară), schizofrenie (toate formele).
• Afectarea funcțiilor senzoriale – vedere, auz, funcții vestibulare, funcții fonatorii și comunicare verbală.
• Afectarea sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar și respirator, inclusiv transplant medular.
• Afectarea funcțiilor digestive, metabolice și endocrine.
• Afectarea funcțiilor urogenitale.
• Afectarea funcțiilor neuro-musculo-scheletice și a mișcărilor aferente.
• Afectarea activității corticale – epilepsie (în principal).
• Afectarea funcțiilor pielii.

Evaluarea complexă când sunt afectate funcțiile mentale

Evaluarea complexă a persoanelor cu handicap în cazul afectării funcțiilor mentale este construită pe mai multe axe, în funcție de profil:
persoane cu dezvoltare incompletă a funcțiilor mentale, persoane cu tulburare de spectru autist (peste 18 ani), persoane cu deteriorare a funcțiilor intelectuale,
persoane cu tulburări de personalitate sau psihoze majore.

Ce se evaluează, concret

În evaluare se urmăresc, de regulă, mai multe domenii funcționale. În funcție de caz, pot fi incluse instrumente precum:

• Capacitatea de învățare (memorie, atenție, procesare) – de exemplu:
  test IQ, MMSE (Mini-Mental State Examination), Scala Reisberg.
• Nivelul de dezvoltare bio-psiho-comportamentală.
• Autonomia socială – de exemplu:
  ADL, IADL, Scala GAFS (Global Assessment of Functioning Scale).
• Abilități socioafective, abilități cognitive, funcții executive.
• Abilități somatice și motorii (unde este relevant).

În consecință, în funcție de nivelul deficienței, pot rezulta grade precum:
handicap ușor, handicap mediu, handicap accentuat, handicap grav.

MMSE: ce măsoară și cum se interpretează

Examenul psihologic MMSE este un instrument reper în evaluarea
gradului de deteriorare cognitivă (în special în demențe) și măsoară, în linii mari,
nivelul deteriorării memoriei, cogniției, înțelegerii și orientării.

Important: MMSE nu stabilește singur un diagnostic (de exemplu, demență), ci indică dacă există un declin cognitiv care depășește
limitele așteptate pentru vârsta cronologică. În anumite situații poate evidenția și elemente compatibile cu sindromul afazo-apraxo-agnozic, frecvent asociat
demenței Alzheimer.

Pe măsură ce unele patologii evoluează, rezerva cerebrală necesară funcționării cognitive normale poate fi depășită treptat, iar simptomele declinului cognitiv se accentuează.
Efectuarea examenului MMSE poate ajuta la obiectivarea amplorii acestei degradări.

GAFS: ce este și la ce folosește scorul

GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) este un sistem de notare utilizat de profesioniștii din sănătatea mintală
pentru a evalua cât de bine funcționează o persoană în viața de zi cu zi, din perspectiva funcționării sociale, ocupaționale și psihologice.

Scorurile sunt, în general, pe o scală de la 0 la 100, unde 100 indică funcționare superioară. Când o condiție de sănătate mintală
afectează semnificativ funcționarea zilnică, persoana poate avea nevoie de ajutor și suport structurat.

Pe ce se bazează stabilirea scorului

• interviul cu persoana evaluată
• intervievarea membrilor familiei sau a îngrijitorilor (unde este cazul)
• analizarea documentelor medicale relevante
• istoricul comportamental și observația clinică

Criterii orientative pentru încadrarea psihologică în grad de handicap

Mai jos este o prezentare orientativă a unor corelații frecvent utilizate între scoruri și nivelul de funcționare.
Încadrarea finală se face în contextul evaluării complete, conform criteriilor medico-psihosociale aplicabile.

Evaluare psihologică la copiii cu handicap

Conform legislației în vigoare, evaluarea psihologică a copiilor cu handicap este necesară în special când vorbim despre
boli și tulburări ale sistemului nervos și afectări ale funcțiilor mentale globale.

Exemple din categoria bolilor neurologice

În cadrul bolilor neurologice, pot exista situații de încadrare în grad de handicap în cazuri precum:
malformații congenitale, facomatoze, boli demielinizante (ex. scleroză multiplă cu tulburări motorii și senzoriale), boli heredo-degenerative
(ex. coreea cronică Huntington), sechele de tip pareză, paralizii, epilepsie, sindroame extrapiramidale, poliomielită, tumori cerebrale benigne,
paralizii cerebrale congenitale sau dobândite, afecțiuni progresive (ex. distrofia musculară progresivă Duchenne).

În aceste cazuri, evaluarea psihologică la copii urmărește, de regulă: deficite la nivelul analizatorilor, motricitate fină și grosieră,
locomoție, coordonare, deprinderi de autoservire, posibile tulburări de comportament și vorbire.

Tulburări psihice debilitante: ce se urmărește în evaluare

În cazul tulburărilor psihice debilitante care necesită evaluare pentru încadrare, pot fi avute în vedere:
întârzieri mintale (retard) – se evaluează coeficientul de dezvoltare până la vârsta de 3 ani și coeficientul de inteligență după 3 ani –
precum și tulburări de limbaj, hiperactivitate, tulburări emoționale și de conduită.

În aceste situații, psihologul este solicitat să măsoare și să estimeze amploarea afectării, în vederea susținerii procesului de stabilire a gradului de handicap.

Evaluarea complexă a persoanelor cu handicap în București

Evaluarea complexă a persoanelor cu handicap în București este realizată conform criteriilor medico-psihosociale stabilite de legislația în vigoare și presupune o evaluare psihologică detaliată, adaptată fiecărui caz în parte.

Cabinetele psihologice autorizate din București pot efectua evaluări psihologice necesare pentru încadrarea în grad de handicap, atât pentru adulți, cât și pentru copii, utilizând instrumente standardizate precum testul MMSE și scala GAFS.

Evaluarea psihologică pentru handicap în București este esențială în procesul de obținere sau reevaluare a certificatului de handicap și trebuie realizată de psihologi autorizați, membri ai Colegiului Psihologilor din România.